Cod LEI și MiFID II: Fără LEI, Fără Tranzacție

Din ianuarie 2018, piețele UE funcționează sub MiFID II și MiFIR, care impun identificarea precisă a tuturor părților implicate într-o tranzacție. Conform Articolului 26, o firmă de investiții trebuie să refuze un client fără un cod LEI valid, iar un cod expirat este considerat lipsă. Emitenții, fondurile și companiile din afara UE sunt incluse și ele; reînnoirea este anuală.

De Kristian Hein   |   Publicat June 8, 2026

Ce este MiFID II și de ce contează pentru afacerea ta

Directiva privind piețele instrumentelor financiare, cunoscută sub numele de MiFID II, este un cadru legislativ al UE care reglementează tranzacționarea instrumentelor financiare pe piețele europene. Aceasta a intrat în vigoare la 3 ianuarie 2018, împreună cu Regulamentul privind piețele instrumentelor financiare (MiFIR), aplicabil direct.

MiFID II urmărește creșterea transparenței pe piețele financiare și consolidarea protecției investitorilor. Pentru a atinge acest obiectiv, cadrul legislativ impune identificarea clară și fără echivoc a fiecărei părți implicate într-o tranzacție. Mai exact, orice entitate juridică care participă la tranzacții cu instrumente financiare pe piețele UE trebuie să dețină un cod LEI valid. LEI este un identificator administrat la nivel global, gestionat de GLEIF, iar autoritățile de reglementare îl solicită tot mai des în cadrul mai multor reglementări simultan.

Este important de menționat că această cerință nu se aplică doar băncilor și firmelor de investiții. Ea se aplică oricărei companii care cumpără sau vinde titluri de valoare, participă la tranzacții cu derivate sau utilizează o platformă de investiții care execută tranzacții pe piețele reglementate din UE.

Ce înseamnă „Fără LEI, fără tranzacție”

Articolul 26 din MiFIR prevede că o firmă de investiții nu poate furniza un serviciu care generează o obligație de raportare a tranzacției în numele unui client care nu a furnizat un cod LEI valid. În practică, aceasta înseamnă că banca sau platforma de investiții blochează tranzacția dacă LEI-ul companiei client lipsește sau a expirat.

Toate marile firme de investiții, bursele și platformele de tranzacționare din Europa aplică activ această regulă în prezent. Dacă LEI-ul companiei tale a expirat, firma de investiții va refuza tranzacția până la reînnoire.

Aceasta nu este o formalitate pe care o poți amâna. Funcționează ca un blocaj tehnic în timp real.

Cui se aplică cerința LEI din MiFID II

Mai multe categorii de părți trebuie să dețină un cod LEI valid, conform obligațiilor de raportare a tranzacțiilor prevăzute de MiFIR.

În primul rând, firmele de investiții trebuie ele însele să dețină un LEI valid, deoarece fiecare raport de tranzacție transmis autorității competente îl impune.

În al doilea rând, clienții care sunt entități juridice trebuie să furnizeze LEI-ul firmei de investiții înainte de executarea tranzacției. Aceasta include companii, fonduri, scheme de pensii și alte organizații în numele cărora se realizează tranzacții.

În al treilea rând, emitenții de instrumente financiare ale căror titluri de valoare sunt tranzacționate pe platforme de tranzacționare din UE trebuie, de asemenea, să dețină un LEI valid.

Locația geografică nu determină aplicabilitatea acestei cerințe. MiFID II acoperă orice entitate juridică în numele căreia se execută tranzacții pe piețele UE, indiferent de țara în care compania este înregistrată.

Ce înseamnă în practică un LEI expirat

Un cod LEI necesită reînnoire anuală. Dacă reînnoirea este ratată, statusul LEI devine inactiv. Conform MiFID II, un LEI inactiv are consecințe imediate.

Firmele de investiții trebuie să verifice statusul LEI înainte de executarea unei tranzacții. Sistemul tratează un LEI inactiv la fel ca unul lipsă. Astfel, o singură reînnoire ratată poate însemna că firma de investiții îți blochează tranzacția până la reînnoire.

Pentru o prezentare detaliată a ceea ce se întâmplă atunci când un LEI expiră, consultă articolul despre riscurile unui cod LEI expirat.

Codurile LEI în rapoartele de tranzacții

MiFIR impune firmelor de investiții să transmită un raport pentru fiecare tranzacție, acoperind până la 65 de câmpuri de date. LEI-ul identifică mai multe părți în cadrul aceluiași raport: firma de investiții care execută tranzacția, cumpărătorul, vânzătorul și, unde este cazul, transmițătorul ordinului.

Autoritățile competente utilizează aceste rapoarte pentru a monitoriza abuzul de piață și a impune limite de poziție. Un LEI lipsă sau inactiv face ca raportul să nu treacă validarea sau generează solicitări suplimentare din partea autorității de reglementare.

ESMA a precizat clar că nerespectarea cerințelor privind LEI constituie o încălcare directă a obligațiilor de raportare a tranzacțiilor.

Cum se conectează MiFID II cu alte reglementări

MiFID II nu este singura reglementare UE care impune un LEI valid. De exemplu, aceeași cerință se aplică și în cazul EMIR, care reglementează raportarea instrumentelor derivate, și ISO 20022, standardul de date folosit tot mai des în mesageria financiară. Astfel, o companie care își menține LEI-ul activ îndeplinește simultan cerințele mai multor cadre de reglementare.

În plus, LEI joacă un rol important în procesele KYB, prin care firmele de investiții verifică identitatea și istoricul clienților lor comerciali.

Cum obții un cod LEI pentru conformitatea cu MiFID II

Înregistrarea unui LEI durează doar câteva minute, iar codul LEI este emis aproape imediat. Procesul este același, indiferent de reglementarea care îl impune.

Dacă firma ta nu are încă un LEI, poți solicita unul pe pagina de obținere cod LEI.

Dacă ai deja un LEI, dar acesta trebuie reînnoit, poți face acest lucru pe pagina de reînnoire cod LEI.